A mea inimă suspină

A mea inimă suspină
După cerescul cămin,
Unde-i linişte deplină
Grijuri nu-s şi nici un chin.

Ah doresc, doresc o casă,
Un oraş strălucitor,
Unde îngerii veghează,
Sus, deasupra porţilor.

Acolo domneşte-o pace
Care nu-i jos pe pământ,
Chiar îngerilor le place
S-o laude în al lor cânt.

Mai domneşte-o bucurie
Fără umbră, fără nor;
Ce durează-n veşnicie
Ca şi-al ei Dăruitor.