Privind la bolta albastră

Privind la bolta albastră
Nu pot să nu slăvesc
Lucrarea Ta măiastră,
O, Creator ceresc!
În atâta armonie
Eu grijile îmi destram,
Şi plin de bucurie
Şi fericit exclam;

Eşti cel mai frumos
Şi nimeni nu-i ca Tine
Îți cântă florile
Te-adoră zorile
/: Eşti cel mai frumos! :/
Măreț şi înaltat
Prin tot ce ai creat
Eşti Doamne minunat
Eşti cel mai frumos!

De atâta măreție
Sunt Doamne copleșit
Şi îți cânt mereu doar ție
O, Tatăl meu iubit.
Când razele de soare
Zâmbind îmi bat în geam
M-alint acea splendoare
Şi fericit exclam;

Spre bolta cea senină
Spre cerul infint
Un fir lăsat din Ține
De Ține plămădit
M'avânt dorint fierbinte
Să pot să te-ntâlnesc
Pe Ține drag părinte
Şi-n taină să-ți șoptesc;