Priveşte cerul, mai sus de nori,

Priveşte cerul, mai sus de nori,
Cu mii de stele, ca nişte flori,
Ce cu-al lor raze, dulce sclipesc
Şi Universul împodobesc!

/: Acolo-i ţara mea…
Acolo-i viaţa…
Acolo-i dorul meu…
Se înalţă către cer!
Departe de orice chin,
Departe de dureri,
De unde Mielul Blând,
Revarsă mângâieri! :/

De vrei să crezi, de vrei să ştii,
Numai lui Isus tu-i poţi sluji
Şi în mărire poţi vieţui,
Şi a Lui iubire o poţi primi.

O, Ţară sfântă, când te-oi zări?
Pe ale tale plaiuri când voi sosi?
Pe a ta câmpie, în acea zi,
Toţi credincioşii s-or întâlni.

Parcă se aude din depărtări
Un glas ce strigă:
„Noi v-aşteptăm
În Ţara Sfântă, de-aur curat,
Ce prin credinţă aţi câştigat!”